Hitul verii

Reclame

Noua Republică solicită Parchetului să se sesizeze în Cazul Năstase

 

Solicităm Parchetului să se sesizeze în Cazul Năstase

Postat de   26/06/2012

 

Cazul Năstase: Parchetul să se sesizeze pentru efectuarea de cercetări sub aspectul infracțiunii de favorizare a infractorului, iar ministrul Rus să-și dea demisia

I. Cerem Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului Justiției și tuturor instituțiilor de aplicare a legii să pună imediat în executare pedeapsa de 2 ani cu închisoare în cazul lui Adrian Năstase. Declarațiile contradictorii sau evazive ale ministrului Ioan Rus, ale Poliției Capitalei sau ale medicilor de la Spitalul de Urgență Floreasca mențin în mod intenționat o stare de ambiguitate care permite condamnatului să se sustragă de la executarea pedepsei și care acoperă încălcarea continuă a legii de către autorități după seara de 21 iunie 2012.

II. Cerem Parchetului să se sesizeze în legătură cu tentativele autorităților de a îngreuna sau zădărnici executarea pedepsei. In cazul în care, în termen de 48 de ore, legea nu va fi aplicată în cazul deținutului Năstase Adrian, iar Parchetul nu va începe cercetările, vom formula noi o sesizare penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru efectuarea de cercetări sub aspectul infracțiunii de favorizare a infractorului, prev. de art. 264 CP[1]. Sesizarea dorește să clarifice dacă, prin faptele lor, persoanele cu atribuții legale în punerea în executare a pedepsei închisorii în cazul deținutului Năstase Adrian, dar și ale personalului medical care i-a acordat îngrijiri, au contribuit, cu bună știință, la îngreunarea punerii în executare a pedepsei de 2 ani închisoare, astfel cum au ordonat judecătorii Tribunalului București prin mandatul de executare a pedepsei.

III. Cerem demisia imediată a ministrului Ioan Rus pentru ordinele date Poliției în seara de 21 iunie care, în opinia noastră, constituie un abuz în serviciu ce a condus la tulburarea deosebit de gravă a activității Poliției în procedura de executare a mandatului de executare a pedepsei în cazul condamnatului Adrian Năstase.

IV. Faptele:

1. După sentință și emiterea mandatului de executare, Poliția este obligată să respecte o procedură clară de executare: după ce găsesc persoana indicată în mandat, polițiștii procedează la arestarea lui și la încătușare, așa încât condamnatul să nu prezinte un pericol pentru polițiști, alte persoane sau pentru el însuși.

Ministrul Rus a recunoscut public că a dat ordin polițiștilor să încalce aceste proceduri, respectiv:

a) să nu folosească o mașină cu însemnele Poliției, ci o mașina civilă cu geamuri fumurii, pentru a proteja imaginea condamnatului;

b) la locuința condamnatului să nu se deplaseze polițiști îmbrăcați în uniformă sau cu însemnele poliției, ci polițiști în civil;

c) la locuința condamnatului să nu se deplaseze echipele constituite din forțe speciale de securitate (mascați), așa cum se procedează în mod firesc, ci numai 2 polițiști în civil.

Prin aceste ordine, ministrul Rus a pus în mare dificultate polițiștii care s-au văzut obligați să execute un mandat în afara procedurii standard și care asigura executarea fără incidente a mandatului (vezi cazurile Virgil Pop – deputat PNL – sau Sorin Ovidiu Vântu). Procedând conform ordinelor ministrului Rus, prin neîncătușarea condamnatului la momentul identificării, polițiștii i-au permis acestuia să se autovătămeze.

2. Adrian Năstase a fost arestat de poliție în seara de 21 iunie 2012 în baza unui mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, conform art. 422 alin. 1 din Codul de Procedură Penală.  De la momentul arestării, Adrian Năstase are calitatea de deținut, indiferent când va fi încarcerat în penitenciar, fapt confirmat public și de ministrul Ioan Rus în data de 22 iunie 2012. Prin urmare, deținutului Năstase i se aplică prevederile Legii 275/2006 privind executarea pedepselor și ordinelor de aplicare ale acesteia.

3. Afirmațiile din 24 iunie 2012 ale Poliției Capitaliei, conform cărora procedura de executare a mandatului nu a fost încheiată pentru că Adrian Năstase nu a fost preluat în custodie de un penitenciar și pentru că nu s-a facut un proces verbal de încarcerare, contrazic nu doar legea, ci și realitatea. Adrian Năstase nu a fost doar parțial arestat, Adrian Năstase nu e liber sau parțial liber, ci a fost efectiv luat în custodia poliției și păzit la spital de agenți de poliție în calitatea lui de deținut.

4Organele de poliție din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, însărcinate de Tribunalul București cu punerea în executare a mandatului de executare a pedepsei, prin conduita asumată în mod deliberat, îngreunează, voit, punerea în executare a pedepsei, prin refuzul de a preda dosarul de executare al deținutului Năstase Adrian către Penitenciarul Rahova, precum și prin refuzul de a informa oficial și de preda paza deținutului de la Spitalul Floreasca către personalul de pază al Penitenciarului Rahova.

5Paza deținuților tratați în spitale din sistemul public este asigurată de personalul locului de deținere, nu de către polițiștii de la executări penale, care nu au atribuții în acest sens ci exclusiv atribuții de căutare, identificare, arestare și predare a persoanei condamnate către penitenciarul unde condamnatul își va executa pedeapsa.

În cazul de față condamnatul a fost găsit, identificat și arestat, dar nu a putut fi predat la penitenciar întrucât, în timp ce se afla în custodia polițiștilor din cadrul D.G.P.M.B., acesta și-a provocat autovătămări care au presupus acordarea de asistență medicală.

Întrucât nu se cunoaște perioada de timp în care deținutul Năstase Adrian va mai rămâne în spital, custodia acestuia trebuie transferată Penitenciarului Rahova, locul unde deținutul își va executa pedeapsa.

6Directorul Penitenciarului Rahova, prin refuzul de a solicita organelor de poliție predarea custodiei deținutului Năstase Adrian, contribuie în mod deliberat la îngreunarea punerii în executare a pedepsei de 2 ani închisoare. Penitenciarul Rahova a fost desemnat de Administrația Națională a Penitenciarelor ca loc de executare a pedepsei pentru condamnatul Năstase Adrian, motiv pentru care conducerea acestui penitenciar este obligată să solicite predarea dosarului de executare al condamnatului și preluarea efectivă a pazei acestuia la Spitalul Floreasca.

7Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor, de la Penitenciarul Rahova, conform art. 6  alin. 1 și 3 din Legea 275/2006 privind executarea  pedepselor, este obligat, pentru a asigura legalitatea punerii în executare a pedepsei, să solicite organelor de poliție din cadrul D.G.P.M.B. să predea dosarul de executare al deținutului Năstase Adrian la Penitenciarul Rahova, precum și paza efectivă a deținutului, iar conducerii aceluiași penitenciar să-i solicite preluarea custodiei deținutului.

Amintim că, potrivit art. 6 alin. 1 din Legea 275/2006, executarea pedepselor se desfãşoară sub supravegherea, controlul şi autoritatea judecătorului delegat. De asemenea, potrivit art. 6 alin. 3 din Legea 275/2006, judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate supraveghează şi controlează asigurarea legalităţii în executarea acestor pedepse şi exercită celelalte atribuţii stabilite prin prezenta lege.

8. Pe 24 iunie, în cadrul unei emisiuni la postul Realitatea TV, ministrul Ioan Rus a anunțat că paza asigurată de Ministerul Administrației și Internelor la salonul spitalicesc în care este internat Adrian Nastase – arestat pe 21 iunie – a fost retrasă.

 

[1]    ART. 264

Favorizarea infractorului

Ajutorul dat unui infractor fără o înţelegere stabilită înainte sau în timpul săvârşirii infracţiunii, pentru a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infracţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 7 ani.

Pedeapsa aplicată favorizatorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru autor.

Favorizarea săvârşită de soţ sau de o rudă apropiată nu se pedepseşte.

Lovitura de stat parlamentară

 

Lovitura de stat parlamentară. Statul de drept sub ameninţare!

Postat de   26/06/2012

 

La antici și moderni, un coșmar comun poate fi regăsit în operele marilor gânditori politici, în special ai celor din tradiția republicană: posibilitatea degradării regimurilor politice bazate pe domnia legii în regimuri politice corupte, bazate pe arbitrariu, interese exclusiv private și violență. Pentru antici, la care virtutea și urmărirea binelui comun erau criterii fundamentale ale bunei guvernări, degradarea formelor virtuoase de guvernământ (monarhie, aristocrație, democrație) în forme aberante și corupte (tiranie, oligarhie și ohlocrație / domnia gloatei) era un fel de fatalitate istorică, generată în mod oarecum inevitabil de slăbiciunea firii omenești, dehybrisul politic și de abandonarea virtuții ca matrice constitutivă a acțiunii etice și politice.

Pentru cei moderni, beneficiari nu doar ai concluziilor trase de Aristotel și Polybius privind superioritatea regimurilor mixte dar și ai noii înțelegeri deschise, non-fataliste a istoriei, propusă de creștinism odată cu o nouă definiție a virtuții, degenerarea regimurilor politice bazate pe domnia legii nu reprezintă însă un dat ineluctabil istoriei. Dimpotrivă, indiferent de ocurența istorică a unor astfel de alunecări din lege în arbitrariu și violență (iar cazul clasic îl reprezintă înlocuirea Republicii de la Weimar cu cel de-al Treilea Reich în ianuarie 1933), viața politică și civică deplină, bazată pe drepturi cetățenești fundamentale ocrotite prin lege, reprezintă forma normalității politice prin excelență în modernitate, probată în mod strălucit de experiența multiseculară a republicii americane (chiar și în faza ei ”imperială”).

Diferența structurală dintre orizontul politic al anticilor și cel al modernilor este dată în mod esențial de formarea și consolidarea în civilizația occidentală a unei forme istorice unice de stat care a ajuns să fie desemnat ca “stat de drept” (”Rechtsstaat”). Deși asociat în mod uzual cu formele de guvernământ democratic, în realitate statul de drept reprezintă un eveniment istoric major al modernității politice europene care precede valul de democratizare politică din secolul 20.

Construcția unor structuri de guvernare de tip rațional-legal și eliminarea arbitrariului politic prin supunerea actului de guvernare față de norme universale sunt elemente constitutive ale acestei inovații istorice fundamentale care a început să prindă contur cu mult timp înainte de  extinderea și generalizarea sufragiului universal. De fapt, pentru marii gânditori din tradiția republicană, precum părinții fondatori ai Americii sau Alexis de Tocqueville, una din marile provocări asociate cu adoptarea unor forme de guvernământ republicane a reprezentat-o tocmai găsirea formulei instituționale potrivite prin care domnia demosului (indiferent de cum era definit acesta) să poate fi făcută compatibilă cu domnia legii.

În republicile moderne nu erau excluse repetarea unor aberații democratice de felul celor care, în republicile antice, au dus la condamnarea la moarte a lui Socrate sau a navarhilor de la Arginuse. Soluția genială dată pentru prima dată în modernitate de către Părinții Fondatori ai Americii a fost asumarea principiului separației puterilor în stat ca principiu constituțional fundamental și completarea arhitecturii juridice și politice a republicii democratice cu o instanță supremă de interpretare a legii total independentă de dinamica majorităților parlamentare (curtea constituțională). În consecință, proiectul politic democratic al modernității a putut să reziste în timp și să fie ferit de degradare ohlocratică (”populism”), oligarhică sau dictatorial-tiranică atâta vreme cât spațiul de manevră al politicienilor aleși prin proceduri electorale a fost deliminat, structurat și echilibrat de către normele universale ale statului de drept, așa cum au fost ele interpretate și transpuse în realitate de către o putere juridică independentă de cea politică.

Absența sau diminuarea independenței puterii juridice față de cea politică în anumite perioade istorice n-a putut să nu ducă la degradarea gravă a calității vieții politice și la transformarea regimurilor democratice în dictaturi mai mult sau mai puțin voalate. Nu-i de mirare că subordonarea justiției față de puterea politică a fost o prioritate pentru toți dictatorii veniți la putere prin lovituri de stat sau chiar prin majorități electorale (în cazul lui Adolf Hitler, prin celebrul Ermächtigungsgesetz din 23 martie 1933). În acest context ar trebui să rememorăm și faptul că lovitura de stat ca răsturnare ilegitimă a ordinii de stat poate să survină nu doar prin preluarea puterii prin forță armată dar și prin ruperea echilibrului din stat dintre puteri și subordonarea puterilor din stat față de o singură ramură a puterii (precum în celebra lovitură de stat a lui Louis Napoleon, prin subordonarea puterii legislative față de cea executivă).

În orice caz, una din cele mai primejdioase iluzii ale modernității politice este părerea larg răspândită (și instrumentată de atâția lideri populiști) că dobândirea unei majorități electorale conjuncturale îndreptățește puterea politică să schimbe ordinea constituțională fundamentală a unui stat după bunul plac al liderilor politici beneficiari ai respectivei majorități. Operarea sistematică a unor astfel de schimbări constituționale generate prin manevre electorale conduce la erodarea statului de drept și, în ultimă instanță, la degradarea și colapsul regimului democratic în care se întâmplă astfel de schimbări.

După acest necesar excurs politologic, putem să evaluăm mai corect implicațiile gravissime ale deciziei luate recent de Parlamentul României privind restrângerea atribuțiilor Curții Constituționale și eliminarea prevederilor din legea Curții Constituționale potrivit cărora hotărârile Parlamentului erau supuse validării acestora de către Curtea Constituțională, ca instanță supremă îndrituită să constante caracterul constituțional al actelor juridico-politice din România, inclusiv al hotărârilor parlamentului.

Diminuarea prerogativelor Curții Constituționale aduce, de fapt, un enorm prejudiciu ordinii constituționale democratice din România. Acest fapt este cu atât mai grav cu cât el este motivat de un interes politic conjunctural (suspendarea lui Traian Băsescu) prin care se urmărește de fapt schimbarea caracterului regimului politic din România (prin eliminarea rolului politic al Președintelui României). Întreprinderea parlamentarilor noștri echivalează de fapt cu inițierea unei lovituri de stat, prin care o putere a statului (cea parlamentară) subminează și intenționează să-și subordoneze celelalte puteri (judecătorească și executivă). Caracterul aparent paşnic al acestei lovituri de stat in nuce aplicate de către actuala majoritate parlamentară nu trebuie să obscureze dimensiunile deosebit de grave ale deciziei prin care se restrâng prerogativele Curții Constituționale în vederea eliminării unei ramuri a puterii executive (președenția) care s-a dovedit extrem de importantă pentru autonomizarea justiției față de politică și pentru consolidarea statului de drept în România.

Situația este cu atât mai serioasă cu cât actuala majoritate politică nici măcar nu este rezultatul unui proces electoral autentic, ci a fost constituită prin manevre și combinații între diferite grupări (găști, de fapt) parlamentare.

Accesul de hitlerism parlamentar de care dă dovadă actuala majoritatea USL ar trebui să pună pe gânduri pe toți cetățenii responsabili din România și, în primul rând, pe cei din instituțiile abilitate să vegheze la apărarea ordinii constituționale din România. Ceea ce tocmai au realizat aleșii noștri prin cenzurarea prerogativelor Curții Constituționale reprezintă un uriaș pas înainte în vederea demantelării proiectului de construcție a unui stat de drept democratic în România. Fără domnia legii nu se poate vorbi de existența unui stat de drept, indiferent de natura oficială a regimului politic. Or, prin recentele decizii, parlamentarii români au demonstrat încă o dată că doresc să fie și să rămână o castă intangibilă, aflată deasupra legii, precum în vremea guvernărilor Iliescu-Năstase.

De fapt, prin sabotarea autorității Curții Constituționale, parlamentarii produc un prejudiciu mult mai serios ordinii constituționale democratice din România decât l-ar produce o lovitură de stat militară care ar suspenda ordinea constituțională din țară pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp. Ceea ce au întreprins aleșii noștri echivalează nu cu o suspendare, ci mai degrabă cu o deformare deosebit de perversă a ordinii constituționale din țară, care va fi mult mai greu de reparat decât efectele unei lovituri de stat militare care oricum n-are șanse să aibă succes în ziua de astăzi.

Șanse de succes pe termen lung nu are însă nici proto-lovitura de stat parlamentară realizată de parlamentarii USL. Încercările disperate de a-l îndepărta pe președintele ales al României prin denaturarea ordinii constituționale și dezechilibrarea raportului dintre puterile statului reprezintă de fapt ultima încercare de a rămâne la putere a cleptocrației crescute și înstăpânite peste țară sub oblăduirea guvernărilor din trecut. După condamnarea lui Adrian Năstase, cleptocrații din România au intrat în panică, fiindcă realizează că nimeni nu mai este intangibil.

Controlul unei bune părți din mass-media și instrumentalizarea unei majorități electorale reprezintă ultimele bastioane ale regimului neopatrimonial cu fațadă democratică, instaurat de oligarhii de extracție post-comunistă în România zilelor noastre. Nu pot decât să sper că aceste bastioane, construite prin corupție, minciună și șantaj se vor dovedi insuficient de puternice pentru a rezista la necesara schimbare în bine pe care și-o doresc oamenii vrednici și cinstiți din România și, în primul rând, cei care s-au adunat în jurul proiectului politic propus de Partidul Noua Republică.

Monica Macovei, Adrian Papahagi, Grigore Leşe și alte suprize

 

Monica Macovei, Adrian Papahagi, Grigore Leşe și alte suprize

Postat de   20/06/2012

 

Ne-am urnit prin speranţă şi exasperare. Astăzi, reprezentăm aşteptările a peste 30.000 de români care ne-au dat semnătura pentru înregistrarea noastră ca entitate politico-juridică la Tribunalul Bucureşti. Sâmbătă, 23 iunie, peste 214 delegaţi vor participa la Congresul de constituire a partidului Noua Republică. Le mulțumim tuturor pentru impresionantul efort financiar și logistic depus pentru succesul acestui eveniment.

La Congresul de înființarea a partidului Noua Republică vor veni peste 200 delegați din toată țara. Pentru efortul și strădania lor le suntem recunoscători. Apoi, începând cu ora 11.00, vom avea parte de invitați speciali: europarlamentarul Monica Macovei, artistul Grigore Leșe, universitarul Adrian Papahagi, dar și cel puțin un invitat surpriză. 

Pentru aranjarea unor interviuri, reprezentanții presei sunt rugați să contacteze ofițerul de presă al Congresului Noua Republică, doamna Sandra Ionescu (Sandra Ionescu, Tel: 0745 082 420; e-mail: presa@nouarepublica.ro).

Credem, ca şi tine, într-o Românie a cetăţenilor bine-crescuţi, informați, harnici, respectuoşi faţă de comunitatea locală, dornici să inoveze şi, totodată, să păstreze darurile ori zestrea înaintaşilor. Mizăm pe combinaţia dintre înţelepciunea tradiţiei şi inteligenţă modernităţii, fără de care România nu va fi nici competitivă, nici atractivă.

Nu avem bani, ci doar un capital de integritate și inteligență. Deși o structură nouă şi fragilă, Noua Republică vrea să devină în următorul deceniu un smart party, deschis către mediul universitar, antreprenorial şi corporatist. Suntem finanţaţi exclusiv de către cetăţeni liberi, fără angajamente suspecte. Celor dornici să ne ajute le stau la dispoziție datele noastre bancare:

ASOCIAȚIA NOUA REPUBLICĂ
Adresa: Municipiul București, Aleea Târgu Neamț, nr.1, bl. D9, sc.B, et.4, ap.20, sector 6
Cod fiscal: 29478470
Cont RON: RO13INGB0000999902834823
Cont EUR: RO17INGB0000999902834848
Cont USD: RO76INGB0000999902834853
Cod SWIFT/BIC: INGBROBU
Sucursala: ING Office Cotroceni, str. Zării, nr.13, parter, sector 5, București

Ne bucurăm de susţinerea diasporei şi vrem să reprezentăm aspiraţiile românilor de pretutindeni. Pentru toţi românii vrednici şi pricepuţi din această ţară avem un mesaj simplu: ieşiţi din letargie şi veniţi alături de noi.